Nu multe sunt conturile de fotografie pe film de pe Instagram care să conțină fotografii într-un singur stil sau să aibă un feed coerent. Și este de înțeles, fotografii încearcă constant diferite tehnici, subiectele sunt infinite și atractive și astfel tentația de a împărtăși cu followerii orice fotografii făcute care au trecut de filtrul fotografului este foarte mare.
Iulian Andrei Apostol, un tânăr fotograf de 26 de ani din Strejnicu (PH) care fotografiază pe film de (doar) patru ani, a rezistat acestei tentații și astfel feedul lui te face să mijești ochii îndată ce l-ai descoperit și să te întrebi "ce-i aici?". Așa că scrollezi în jos, înapoi sus, apoi dai de tagline și din cauza lui scrollezi iar în jos și tot în jos până la ultima postare de data aceasta.
Pentru că am vrut să împărtășesc cu voi lucrările lui, dar și din admirație pentru îndrăzneala de a trage pe film alb-negru, l-am luat pe Iulian Andrei la întrebări despre Venereum și pictorialism, fotografie alb-negru și AI.
© Iulian Andrei Apostol
Folk Camera Straps: "An endless pursuit towards Romanticism & Pictorialism" spune contul tău de Instagram. Cum te ajută fotografia pe film și filmele expirate în această căutare?
Iulian Andrei Apostol: Ei bine, pictorialismul în fotografie însemna mai mult printuri manipulate în darkroom care întotdeauna aveau o textură specifică și un look aparte. Asta, dar și calitatea luminii și subiectele simple abordate (peisaje, scene din viața coditiană etc.). Iar pentru mine, într-un fel, filmele expirate au putut să-mi satisfacă această nevoie creativă, de a avea o textură și un look specific straight-out-of-camera (fără manipulări în darkroom pe print ș.a.m.d.). Cât despre dorința mea de a crea ceva ce se aseamănă curentului romanticist în pictură, pot spune că, similar cu mulți alți fotografi, mi-aș dori să reproduc acele priveliști grandioase reprezentate în romanticism. Dar fiindcă nu pot să pictez, am ales fotografia pe film pentru a reproduce imagistica din romanticism (în general natura și pomii, care sunt niște teme clasice în acest curent).
Am auzit odată citatul acesta, cum că aparatul foto îți oferă de fapt o scuză să fii tu însuți și să faci ceea ce îți place.
FCS: Schimbă acest stil fotografic pe care l-ai adoptat felul de a vedea orașele de la noi? IAA: Momentan nu aș putea spune cu certitudine. În mare parte din cauza faptului că nu am fotografiat atât de mult orașele, pe cât am fotografiat natura din România. Dar am de gând să creez câteva fotografii urbane tot în stilul pictorialist. Dacă vor ieși sau nu întocmai, rămâne de văzut, însă eu asta caut prin fotografia mea. Să pun într-o lumină din altă eră subiectele și priveliștile moderne.
© Iulian Andrei Apostol
FCS: Relația ta cu natura, cu muntele (subiecte des întâlnite în fotografiile tale) a luat naștere datorită acestei pasiuni pentru pictorialism? Sau este de fapt invers?
IAA: Dacă mă gândesc bine, totul a pornit de la pasiunea mea pentru pictorialism. Chiar căutam pe Google Maps munți sau arbori similari cu cei văzuți prin fotografiile pictorialiste. Dar în același timp cred că întotdeauna am avut în mine dorința latentă de a explora natura, iar fotografia mi-a deblocat într-un fel și această pasiune. Am auzit odată citatul acesta, cum că aparatul foto îți oferă de fapt o scuză să fii tu însuți și să faci ceea ce îți place.
© Iulian Andrei Apostol
FCS: Care este legătura dintre "venereum" și fotografia pe care o faci? IAA: Mă bucur că ai întrebat de asta. Venereum se traduce din latină drept romantic, iar mie cum îmi place la nebunie curentul romanticist am zis că e un alter ego potrivit personalității mele.
Subiectele pe care le abordez se pretează mai bine pe alb-negru decât în color, au acea atemporalitate.
FCS: Ți-ai imaginat vreodată cum ar fi fost să trăiești într-o altă perioadă? IAA: Imaginat, nu. Visat, DA. Dar să stau și să fac daydreaming, nu cred, deși mi-ar fi făcut plăcere să trăiesc în perioada 1800-1940. Însă chiar am avut și încă am vise în care fotografiez diferite locații sau chiar ere diferite. Uneori locațiile sunt așa magice că mă oftic că nu rămân cu nici o fotografie de acolo. Deci cred că pot spune cu mâna pe inimă că sunt destul de pasionat de asta.
FCS: Spune-ne mai multe despre seria ta de imagini generate de AI (Artificial Intelligence) fotografiate apoi pe film.
IAA: Seria asta în particular e mai mult un test să văd cât de departe poate fi stilul pictorialist reprodus indiferent de subiect. Aici subiectul este unul mult mai abstract și neîntâlnit în pozele pictorialiste clasice, însă funcționează bine împreună. Am creat cu brio și peisaje și alte scene credibile cu AI în stilul acesta pictorialist și cred că pe viitor voi încerca să vin cu ceva mai conceptual pe partea asta. Mi se pare că, deși creezi cu descrieri și cuvinte, poți avea un stil unic și când vine vorba de imaginile generate de AI. Și pot spune asta deoarece după o lună de folosit Midjourney, mai toate imaginile mele aveau un look similar, chiar dacă subiectele erau total diferite. Deci clar o să mai explorez zona asta pe viitor.
© Iulian Andrei Apostol
FCS: Cum se împacă AI-ul cu pictorialismul? Se bat sau nu cap în cap? IAA: Imaginile generate de AI se pot împăca cu orice stil vizual până la urma urmei. Asta fiindcă el folosește o bază de date inspirată fix din acel stil vizual pe care tu vrei să îl reproduci. Deci, de ce nu, AI poate regurgita, să spunem așa, o imagine cu calități pictorialiste. Într-un fel îmi oferă o portiță să accesez un timp și spațiu care nu mai există și în același timp să reproduc un stil vizual fără orele nenumărate de muncă din darkroom, dar care totuși să păstreze o bucățică din acea magie. De aceea am și fotografiat acele imagini generate de inteligența artificială pe peliculă expirată. Să am totuși o fizicalitate și textură în creația mea, similară curentului pictorialist.
FCS: Ai încercat să fotografiezi în același stil, dar pe film color? IAA: Da, am încercat și pot spune că nu funcționează. Am observat în primul rând că dacă trag pe film color, culorile dintr-o scenă mă distrag și fotografiez altceva decât ce aș trage de obicei. Un alt motiv pentru care nu merge, este acela că eu abuzez destul de mult filmul alb-negru în sensul în care îmi place uneori să subexpun/supraexpun pană la extreme, iar filmul color nu răspunde bine la așa ceva. Și în definitiv, cred că și subiectele pe care le abordez se pretează mai bine pe alb-negru decât în color, au acea atemporalitate.
© Iulian Andrei Apostol
FCS: Spune-ne un film (sau o carte) care merge mână în mână cu fotografia pe care o faci. IAA: Minamata (2020). Chiar dacă eu nu sunt fotograf de street/documentar, filmul ăsta e bun pentru orice fotograf. Are puterea să te inspire să creezi, dar și să îți pui întrebări serioase despre munca pe care o faci. Este oare fotografia mea puternică? Poate schimba ceva în societate? Trebuie să aibă un subiect uman pentru a fi de valoare? Ș.a.m.d. O carte: "Pictorial Composition and the Critical Judgment of Pictures" de H. R. Poore, care explică foarte coerent și ilustrat reguli de compoziție și alte concepte fotografice. Și pe lângă cele două, aș recomanda oricui să caute informații despre Sacred Geometry și cum poate fi folosită în compozițiile fotografice.
FCS: În încheiere, ce fotografi te inspiră?
IAA: Moderni după Instagram (din diferite stiluri/ramuri creative):
@conspiracy.of.cartographers, @polar_noire, @TheTogFather, @florin_bondrila, @platinumrevival. Și clasici: Léonard Misonne, William Mortensen, Fan Ho, Josef Sudek, Anne Brigman, Heinrich Kühn și în general orice fotograf pictorialist/clasic.
Poți vedea mai multe fotografii ale lui Iulian Andrei Apostol pe pagina lui de Instagram, @venereumphotography.
Dacă și tu ai un proiect, legat mai mult sau mai puțin de fotografie, despre care vrei să ne povestești sau vrei să recomanzi pe cineva dă-mi un semn la folkcamerastraps@gmail.com.
Comments